Prima pagină > Amintiri din copilărie > Dimineaţa cu revizie

Dimineaţa cu revizie

Lătratul căţelei se sparge în infinite cioburi dureroase în timpanele mele, penetrând dopurile antifoane, înfigându-se în creierul smuls din întunecimea somnului, fără vise… Mă amuşinează umezindu-mi gâtul cu nările ei reci, mă-ntind şi o mângâi pe cap, o ciufulesc cum ştiu că-i place, aproape-i simt ochii umezi sfredelindu-mi tâmpla stângă cu privirea ei de vacă bleagă… Îi preiau obiceiurile şi mă-ntind în pat pâna ce oasele bazinului străpung pielea subţire de pe burtă, cu pufii ei aurii, strălucitori în dimineţile demente, când lumina invadează totul, năpădeşte cotloane uitate până şi de praf, violentează ochi încercănaţi şi ejaculează violent pe retină, unde imaginea lui dispare, se evaporă în mine, pentru când voi ajunge să văd cu sufletul.
Rămân întinsă în patul mare şi gol, mă zgribuleşte o pală de rouă transformată în bucuria unei dimineţi minunate şi strecurată prin crăpătura uşii de la balcon, pe-acolo-mi las visele să ia aer, le găsesc a doua zi în teiul din faţă, aranjându-şi penele şi făcându-mi interesate cu ochiul. Sfârcurile mi se întăresc dureros şi sânii se rotunjesc ca două mere mirosind a miere, mă las zăcând pe cearşafuri, cu o gură de aer încremenită în plămâni, fără să mai mişc nici un vârf despicat de fir de păr şi de gând blond… Număr, numai, ticăiturile de plastic ale ceasului ieftin care cresc în mine ca nişte clopote albe şi ding şi dong şi respiră, draga mea, ai mai înviat o dată!
(…) Potrivesc apa aşa cum îmi place mie, puţin mai caldă, jet puternic, m-apuc să sap prin clavicule, pe la subţiori, îmi turtesc caraghios sânul drept, rotesc de robinet şi gheaţa mă sculptează instantaneu cu ridicături de piele de găină, înapoi la căldurică… Mă netezesc cu gelul de duş mirosind a fagure, îmi caut conştiincioasă fiecare nou oscior apărut de sub stratul de vise tăvălit de căţea pe hol, o auzeam cum mârâie, iar işi cobora vecinul de la 3 bicicleta pe scări trăgând-o după el ca pe-un sac de cartofi cu sonerie.
Reduc presiunea duşului şi mă mângâi cu apă calduţă, construindu-mă bucăţică cu bucăţică, urmând harta mâinilor lui căutându-mă în fiecare colţişor de piele, pe sânii care-i aşteptau pofticioşi săruturile, coborând până-n adâncurile liniştite ale buricului, unde vinul nu se termina niciodată sorbit de buzele calde căutătoare de comori parfumate…
Ah! Fir-ar! Am uitat că azi începe revizia şi mă trezesc din visare zgribulită de palele de vânt care trântesc uşa de la baie şi zburătăcesc ultimele picături atârnânde din duşul părăsit.
Să mă duc şi eu la serviciu!

Iunie 2005

Anunțuri
  1. Marlen
    Februarie 11, 2011 la 7:13 pm

    Frumos Miha..

    • ritasophie
      Februarie 11, 2011 la 7:27 pm

      🙂 Multumesc, Mari! E un text vechi… Nu prea-s inspirata zilele astea.

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: