Prima pagină > Poezii > ROŞU ŞI ALBASTRU

ROŞU ŞI ALBASTRU

Te culeg de pe dosul unei petale de floarea-soarelui

Doar ca să te pierd,

Imediat după aceea,

Cât într-o bătaie de aripă de mierlă.

Te simt şoptindu-mi

Prin spatele lobului urechii stângi

Adunări şi scăderi

Din anii şi lunile şi zilele în care nu ne-am spus ‘te iubesc’.

Nu mai am răbdare

Şi mă dizolv în amintirea ta

Întinsă la soare

Ca un nor făcându-mi cu ochiul din spatele lunii.

Dubai

9 Decembrie 2011

Categorii:Poezii
  1. Marlen
    decembrie 9, 2011 la 10:22 am

    Frumos ,f frumos

  2. decembrie 9, 2011 la 2:16 pm

    Sensibil, trist parca… e ca o tanguire aproape muta. de-aia te iubesc eu pe tine! pentru ca esti speciala in atat de multe feluri!

    • ritasophie
      decembrie 9, 2011 la 2:17 pm

      I love u 2, Baby! :-*

  3. elisabeta niculescu
    decembrie 11, 2011 la 1:12 am

    minunat!

  4. decembrie 25, 2011 la 11:00 pm

    imi amintesc de o poezie pe care am scapat-o cand eram prin liceu….se numea „De cand un te iubesc n-am spus” 🙂

    durerea genereaza creatie… mult mai mult decat fiorul bucuriei, ironic, omul este un izvor de durere … cumva atras magnetic de cadere …

    am intalnit si oameni fericiti….in reclame, in office-uri, in cluburi … dar nu la ei acasa, nu in intimitate…suntem fericiti ocazional … ca raspuns la ironia sortii … invatam sa fim ironici si intoarcem gluma nesarata a vietii 😀

    bine hai exageram, am intalnit oameni fericiti…. doar ca erau inconstienti, s-au trezit mai devreme sau mai tarziu…

    imi plac versurile…au vibratie….am auzi si eu soaptele din spatele urechii stangi 😉

    Led Zeppelin – Whole Lotta Love

    • ritasophie
      decembrie 25, 2011 la 11:05 pm

      :-*

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns către Nadia Belu Anulează răspunsul